Vitaminele sunt substanţe active în doze mici şi sunt vitale pentru animale. Deoarece nu pot fi sintetizate de organism, cu excepţia unora, acestea trebuie asigurate în furaje sau apă. Deficienţele de minerale şi vitamine duc la apariţia unor boli de nutriţie, care de multe ori întrec pierderile cauzate de bolile infecţioase sau parazitare. Acestea apar, de obicei, ca urmare a unui aport exogen necorespunzător cantitativ sau calitativ dar şi în alte condiţii, ca de exemplu: atunci când animalele sunt tratate cu medicamente cu acţiune antagonista faţă de vitamine; administrarea de nutreţuri vechi, alterate care pot conţine compuşi anti vitaminici; în cazul unor boli infecţioase, micotice sau parazitare, când consumul de vitamina se măreşte; când organismul este supus unor factori de stres (microclimat necorespunzător, raţii alimentare, dezechilibrate) precum şi în diferite stadii fiziologice (in preajma atingerii maturităţii sexuale, al ouatului, gestaţiei etc.).
Tabloul clinic
În carenţele minerale si vitaminice tabloul clinic este polimorf, în funcţie de elementul deficitar. Astfel pot să apară tulburări de vedere, afecţiuni ale pielii şi fanerelor, anemii, tulburări de locomoţie, paralizii, pierderea apetitului, întârzieri în creştere, rahitism, tulburări ale ouatului şi scăderea eclozionabilităţii la păsări, mortalitate embrionară, hemoragii, diaree, malformaţii ale cartilajelor osoase, avorturi etc.
Diagnosticul
Carenţelor în vitamine şi minerale se pune prin coroborarea semnelor clinice cu cercetarea alimentaţiei sub raport calitativ şi cantitativ, administrată animalelor. Diagnosticul diferenţial este foarte important şi trebuie să se facă faţă de alte boli de natură infecţioasă, micotică sau parazitară (râia), cu simptome clinice asemănătoare. De exemplu leziunile avitaminozei A se pot confunda cu candidoza, difterovariola, trichomonoza.
Citeste mai multe aici:
Sursa: gazetafermierului.ro
